Dragoste ...inainte de masa

Pe la inceputul verii trecute am primit invitatia unei prietene,care are o casuta la tara. "Vino sa-ti arat ceva",m-a imbiat gazda la un moment dat.Tinea in maini o cratita mare,cu mancare pentru cainele ciobanesc(Rex)care pezeste casa stapanilor.Cainele nu are nici un regim special,ca toti cainii de la tara,sta in lant toata ziua si se bucura de libertate noaptea.Gazda a asezat cratita in fata cainelui,el a mirosit-o putin,apoi s-a indreptat catre piciorul femeii si a inceput sa se impinga usor,intr-un gest de mangaiere. S-a urcat apoi ,cu labele din fata pe piciorul femeii,lipindu-se de ea."Ai sa vezi ca nu mananca pana nu-l mangai si-l iubesc",imi spune gazda,zambind. Femeia intinse apoi mainile catre Rex si-l mangaie copios,il alinta cu vorbe frumoase,iar ochii negri ai cainelui aruncau sclipiri candide,impanate cu iz de tandrete"umana". Dupa ce stapana pleca,Rex incepu sa manance ca un caine "educat". In ziua aceea am revazut scenariul"dragostei inainte de masa",a carui frumusete intrece pana si frumusetea dragostei dintre oameni. In ziua urmatoare,am fost invitati la o alta vecina, tot la tara.Si familia respectiva avea un caine,dar de dimensiuni mult mai mici decat Rex,unul din cei mai mici caini. Am observat cu mirare ca acest micut catelus,se ducea intr-un colt,se aseza cu labutele in sus si ramanea asa,nemiscat,minute intregi.Probabil ca stapana casei mi-a observat nedumerirea,caci si ea mi-a spus:"Hai sa-ti arat ceva"!,si-l striga pe micut,care a iesit brusc din starea de nemiscare si se infiinta la picioarele stapanei,miscandu-si codita neincetat. Stapana ii dadu ceva de mancare de pe masa,iar catelusul manca fara vlaga,ca un om caruia nu-i place ,dar "ce sa faca?"." Sa vezi ce face cand ii dau ceva ce-i place" spuse stapana. Si-i arunca o bucata de friptura.Micutul o mirosi,apoi incepu sa se balanseze pe dreapta si pe stanga,in ritm de dans.Dansa catelul pur si simplu.Nu mai vazusem asa ceva niciodata."Asteapta,mai urmeaza ceva" adauga stapana.Si catelul se opri din dans,manca repede friptura,apoi alerga grabit in coltul lui,se aseza cu picioarele in sus si ramase nemiscat,vreme de cateva minute."Acum e-n extaz"spuse stapana. De atunci am privit cu mai multa atentie animalutele si-am observat ca s-au cizelat pana si maidanezii.Ei nu mai traverseaza strada prin locuri nepermise,ci privesc in stanga si-n dreapta,la trecerile de pietoni,sau asteapta linistiti culoarea verde. Daca un caine nu mananca pana nu este iubit si mangaiat,iar altul isi exprima placerea prin dans si apoi prin extaz,mai putem vorbi noi despre lipsa de inteligenta a animalelor? Ne putem gandi la o crestere a nivelului de constiinta in lumea animalelor,ceea ce presupune ca si noi trebuie sa ne modificam atitudinea si perceptia in relatia cu vietuitoarele,A-ti vazut vreodata un om care nu mananca fara sa fie mangaiat? Ei bine,se pare ca printre oameni gasim mai greu exemple de acest fel,dar iata ca animalele ne arata ca frumusetea sufletului si bucuria poate fi pusa inainte de placere. Mai intai dragostea si apoi placerea si supravetuirea fizica. Minunata lectie de constiinta,de iubire si minunata lectie despre"intaietatea sufletului".Si-i lectie de la un caine! Pe cand si de la oameni? Preluat de la Maria Timuc