Pe US National Debt Clock puteți vedea in timp real cat se împrumuta americanii in fiecare secunda. Si pe ce cheltuiesc banii. Practic, întreg bugetul SUA este rezumat pe o singura pagina, pe înțelesul oricărui american. Aveți acolo si alte date importante despre SUA: cate firme au dat faliment in 2011, câți angajați si câți șomeri sunt (oficiali si neoficiali), câți bugetari, câți pensionari, ce economii mai are o familie americana medie (foarte mici: circa 6500$) etc.
Observație: bravo guvernului american care ii informează pe oameni, ca sa decidă singuri ce e de făcut. Politrucii români habar n-au pe ce lume trăiesc (Boc nici nu știa cate agenții guvernamentale sunt, câți angajați au si cu ce salarii sunt plătiți). Iar ce știu ai noștri, țin cu grija secret si dau publicității date false, de frica sa nu piardă voturi.
Obama s-a împrumutat intr-un an, cat alții in șapte!
Anul trecut, Asociația Economiștilor Americani avertiza ca, daca SUA se mai împrumuta fără măsura, datoria naționala va ajunge egala cu PIB-ul in…2017. Asta poate însemna prăbușirea tarii in doar câțiva ani, spuneau ei. Am scris atunci articolul Treziți-va! Criza abia a început! Urmează un apocalips economic!
Ei bine, dezastrul care trebuia sa vina abia in 2017, se produce chiar acum. In iunie, 2011. Sincer, n-am crezut ca oamenii politici sunt atât de demenți încât sa se împrumute fără măsura si sa cheltuiască absolut tot intr-un singur an. Dar iată ca sunt. Si in SUA, si in România.
Pe ce s-au dus banii?
După cum observați pe US National Debt Clock, cei mai mulți bani s-au cheltuit pe protecție sociala, pensii, medicamente pentru săraci (exact ca si in România).
Spre deosebire de România, SUA mai are si cheltuieli importante cu apărarea si războaiele. Dar printr-o fericita coincidența, majoritatea războaielor americane au fost purtate (si câștigate) in zone bogate in petrol si resurse naturale. Resurse care alimentează in prezent economia SUA, la preturi mici. Așa ca războaiele americane s-au dovedit până la urma o afacere rentabila (cu excepția Afghanistanului). Protecția sociala si medicamentele pentru săraci – nu!
Ce se va întâmpla cu noi?
Pe scurt: dezastru global. Un nou război mondial, se tem unii. Standard & Poors a avertizat deja ce consecințe poate sa aibă o prăbușire a economiei americane: dolarul este moneda numărul 1 a lumii, iar economia SUA a fost întotdeauna considerata cea mai sigura din lume (triplu A). Prăbușirea SUA înseamnă paralizarea comerțului mondial si întoarcerea economiei undeva spre secolul 18. Imaginați-va un elefant intr-un magazin de porțelanuri. Daca elefantului i se face rău si cade, toate porțelanurile se fac țăndări.
Cea mai grav lovita va fi China, pentru ca SUA este clientul ei numărul 1 (importuri de 365 miliarde USD) si pentru ca deține oficial 1.16 trilioane USD, din datoria SUA. Chinezii au cumpărat de fapt chiar mai multe obligațiuni americane, prin intermediul unor firme din Londra, așa ca datoria reala a SUA către China rămâne neștiuta. Chinezii ar putea descoperi in curând ca au făcut o afacere foarte proasta.
Cât despre România: relansarea exporturilor românești de la începutul acestui an s-a realizat in mare parte către SUA sau către tari intermediare, pentru care tot SUA era clientul final. Altfel zis, din cele 7 trilioane de dolari cheltuiți de Obama pe masuri anticriză, o mica, foarte mica parte a ajuns si in România si a produs acea minuscula creștere economica din ultimele luni. Pe viitor – adio!
Cine e de vina?
Am putea sa spunem ca Barack Obama? Sigur ca da! Pe internet putem sa spunem orice. In plus, Obama e socialist, iar eu îi urăsc pe socialiști.
Dar ar fi incorect. Pentru ca nu Obama a declanșat bula imobiliara prin programe gen “Prima Casă”, nu el a pornit creșterea nebuneasca a consumului si nu el a inventat protecția sociala pentru americanii săraci. Ce-i drept, Obama a cheltuit intr-un singur an mai mult decât au cheltuit toți ceilalți. Dar, ca si in România, distrugerea economiei prin masuri populiste durează de zeci de ani. Au făcut-o un sir lung de președinți înaintea lui, unii republicani, alții democrați: F.D. Roosevelt, Jimmy Carter, Ronald Reagan, George Bush, Bill Clinton, George W. Bush.
Vina este de fapt a sistemului democratic, a votului universal si a populismului pe care îl produc ele. Vina este a americanilor care au părăsit principiile de baza ale capitalismului: responsabilitate individuala, competiție pe viața si pe moarte, lăcomie. Si au permis ca țara lor sa devina socialista.
Numărătoarea inversă a început: mai sunt 4 săptămâni!
Deși americanii au o mulțime de economiști (mulți premiați cu Nobel) nimeni nu îndrăznește acum sa mai facă previziuni sau sa dea soluții. Deja majoritatea previziunilor s-au dovedit prea optimiste si s-au făcut de ras.
Congresul american a văzut pericolul si a interzis guvernului sa împrumute peste 100% din PIB. Iar Obama are mâinile legate. Daca Congresul nu schimbă legea până pe 8 iulie, adio împrumuturi, spune Secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner. Guvernul american va trebui sa facă tăieri de cheltuieli fără precedent. Asta înseamnă bugetari concediați, pensii neplătite, contracte de stat anulate, firme falimentate. O criza mult mai profunda decât am văzut pana acum si despre care nimeni nu știe când se va sfârși. Ar putea dura un secol.
Soluții nu exista. Exista totuși 3 direcții de acțiune posibile:
- Varianta Obama: Congresul ridica bariera si noi continuam sa ne împrumutam. Cât, la infinit? Nici vorba, spun partizanii președintelui. Așa ceva e imposibil! Vom tăia cheltuielile, dar intr-un ritm mai suportabil.
- Varianta republicana: ritmul suportabil e doar o scuza electorala. Fiecare dolar împrumutat acum va trebui plătit dublu după alegeri, așa ca tăiem cheltuielile statului. Imediat si total. Soarta Americii e mai importanta decat alegerile. Cine e puternic, supraviețuiește.
- Varianta populara: aici, o mare surpriza! Întrebați săptămâna trecuta de către CNN ce e de făcut, marea majoritate a americanilor de rând au răspuns: la dracu cu chinezii (f…ck the Chinese!). Suntem cea mai puternica tara de pe planeta si nu suntem obligați sa ne plătim datoriile. N-au ce sa ne facă!
Ce va urma?
Pai, deja Congresul a respins pe 31 mai, cererea lui Obama de ridicare a barierei împrumuturilor. Vor urma deci cele mai dure masuri de austeritate din istorie. Dar chiar daca Congresul își schimbă părerea până pe 8 iulie, datoriile tot datorii rămân. Dobânzile tot dobânzi. Austeritatea e inevitabila. Oamenii s-au distrat, acum e vremea plății.
Viitorul înseamnă mizerie, frig, foame, șomaj. Cine promite altceva e mincinos sau nebun. Iar starea economiei americane rămâne cea mai importanta știre economica a anului 2011 – si a anilor următori.
10 semne că populaţia americană a început să se teamă de economia ei
Americanii sunt tot mai săraci şi mai disperaţi. Şi-au pierdut încrederea în economie şi mulţi cred că ne îndreptăm spre un nouă Mare Depresiune.Politicienii americani ţin în priză de aproape o lună pieţele financiare cu discuţiile privind ridicarea limitei de îndatorare. Lumea se aşteaptă să se ajungă la un compromis de ultim moment, pentru că altfel consecinţele asupra economiei globale ar fi dezastruoase.
Însă, în tot acest timp, SUA se confruntă cu un şomaj ridicat şi cu sărăcirea accentuată a populaţiei. Aproape 45 de milioane de americani depind de ajutorul guvernamental pentru mâncare – food stamps. 20% din sumele care au intrat în buzunarele americanilor anul trecut sunt bani guvernamentali din programele de asistenţă socială.
Aşa că nu e de mirare că populaţia şi-a pierdut încrederea în economie şi că se aşteaptă la o nouă recesiune.
Michael Snyder publică în Business Insider şi în The Economic Collapse o listă cu cele 10 semne care arată că americanii cred că recuperarea economică e foarte departe.
1) Încrederea consumatorilor este la minimumul ultimelor 7 luni. Indicele Conference Board (luat în calcul de Fed atunci când stabileşte politica monetară) a căzut de la 61,7% în mai la 58,5% în iunie.
2) Datele preliminare pe luna iulie arată că indicele încrederii Reuters/Univeristy of Michigan a căzut puternic de la 71,5% în iunie la 63,8%. Acesta s-a întors sub linia de care marchează încrederea populaţiei în vremuri de recesiune.
3) Indicele Rasmussen, care măsoară încrederea americanilor în economie prin sondaje zilnice, a căzut săptămâna trecută la cel mai mic nivel din ultimii doi ani.
4) Tot un sondaj Rasmussen arată că 68% dintre americani cred că ţara se află încă în recesiune.
5) Un sondaj Gallup arată că 36% dintre americani nu au încredere în bănci – cel mai mare nivel înregistrat de când se fac măsurătorile. Anul trecut, 30% dintre americani declarau că au foarte puţină încredere sau niciun fel de încredere în bănci.
6) Numărul furturilor a crescut în această vară, în condiţiile în care tot mai mulţi americani nu au loc de muncă. Se fură aproape orice: lichid de îmbălsămare de la serviciile funerare, extensii de păr, aparatele de aer condiţionat, ţevile de cupru din băi, sârmele prim care trece curentul. Un bărbat de 28 de ani din Utah se vinde ca pradă umană pentru vânători pentru 10.000 de dolari. O femeie din Florida a încercat să-şi vândă nepotul nou-născut pentru 75.000 de dolari. Alte exemple aici.
7) 39% dintre americani cred că ţara a intrat într-un declin economic permanent.
9) 48% dintre americani cred că o nouă Mare Depresiune economică este probabilă în următorul an.
10) Oamenii se calcă în picioare pentru ajutoarele guvernamentale pentru plata chiriei. 5.000 de oameni s-au pus la coadă în Dallas pentru a primi voucherele guvernamentale. În momentul în care porţile instituţiei care le împărţea s-au deschis, mulţimea s-a îmbulzit, 8 oameni fiind călcaţi în picioare.
iesirea din matrix

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu